Funcţia modulo reprezintă restul împărţirii a două numere întregi a şi b. Astfel, a mod b = r, dacă r = a - n·b şi 0 ≤ r < b.
Câteva exemple de utilizare:
⋄ mod 7 = 3. Se observă că 3 < 7, şi se poate astfel folosi expresia: 3 - 7 · 0 = 3
⋄ mod 7 = 2. Se observă că 2 < 7, şi se poate astfel folosi expresia: 9 - 7 · 1 = 2
⋄ mod 7 = 6. Se observă că 6 < 7, şi se poate astfel folosi expresia: 27 - 7 · 3 = 6
⋄ mod 7 = 4. Se observă că 4 < 7, şi se poate astfel folosi expresia: 81 - 7 · 11 = 4
⋄ mod 7 = 5. Se observă că 5 < 7, şi se poate astfel folosi expresia: 243 - 7 · 24 = 5
⋄ mod 7 = 1. Se observă că 1 < 7, şi se poate astfel folosi expresia: 729 - 7 · 104 = 1
Se poate astfel observa cum un număr mod n se va repeta după o anumită valoare a lui k, deoarece mod n produce un număr finit de valori.
Numărul g este rădăcina primitivă modulo n, dacă pentru orice număr a coprim cu n, (gcd(a,n)=1), există un număr întreg k astfel încât: ≣ a (mod n).Numărul k este astfel indexul numărului a cu baza g modulo n.
Cea mai mică valoare a lui k pentru care ≣ 1 (mod n) este φ(n) şi poartă denumirea de ordinul multiplicativ a rădăcinii primitive modulo n.
Numărul rădăcinilor primitive modulo n este egal cu φ(φ(n)).
Dacă a ∈ ℕ şi b ∈ , atunci există q ∈ ℕ şi r ∈ ℕ astfel încât a = b·q +r, cu 0 ≤ r < b,q şi r fiind unic determinaţi cu această proprietate.
Spre exemplu: a = 39 şi b = 12, există q = 3 şi r = 3, astfel încât 39 = 3 · 12 + 3.
Dacă a ∈ ℤ şi b ∈ , atunci există q ∈ ℤ şi r ∈ ℤ astfel încât a = b·q +r, cu 0 ≤ r < |b|, q şi r fiind unic determinaţi cu această proprietate. .
Denumiri folosite: a - deîmpărţit, b - împărţitor, q - cât, r - rest.